teo.ecsu.info

["unu" pentru că la cât de inventiv sunt sigur mai urmează şi altele... (of... nuş' ce să fac cu atâta inventivitate...) ]

problema:

de o vreme încoace pe raftul nostru cu ceaiuri au rămas doar unele “vrac”. printre ele e şi nişte ceai verde. am o şmecherie d-aia cu 2 semisfere micuţe de plasă de sârmă în care pui porţia de ceai pentru o cană şi peste care torni apă fierbinte da’ nu  e suficient de bine făcută ca să nu lase deloc ceaiu’ să plece din ea şi atunci… se pot folosi şi strecurătorile da’ nici alea nu sunt foarte finuţe, deci nepotrivite pentru un ceai riguros.

soluţia:

citeşte restu’ »

[1:20 -  nu ştiu cum se face dar, în medie, ora la care am scris posturile e cam cea de acum... adică exact câteva minute după ora la care google îţi trimite mailurile cu updates, dacă e cazul, adică* de obicei în loc să-ţi ajungă în inbox un articol "proaspăt", îţi ajunge ceva "vechi" de vreo 23 de ore ;)) - well, îmi cer scuze pentru asta şi promit să fiu mai atent pe viitor :D ]

eram în baie şi sună unchiu’ george** – voia să vorbească cu mine. i-am transmis că-l sun eu când ies,  da’ pentru că mă grăbeam foarte tare să ajung la radio mi-am propus să-l amân un pic ~ 45 min [ când aveam prima pauză ]. citeşte restu’ »

ce chestie, despicând un pic gându-n paişpe am realizat că am ajuns să urăsc zăpada nu pentru faptul că trece prin forma aia fleoşcăită până se transformă în apă şi nici pentru că… e udă (mai ales când se topeşte) ci pentru că e în bucureşti! iaaaac! praf care o face maro, excremente (cvasi-)camuflate, asfalt care nu lasă pământu’ s-o înghită, asfalt prost turnat care n-o lasă să meargă nici în canalizare, canalizare înfundată – dacă zăpada reuşea cumva să bată atâta drum… citeşte restu’ »

dacă merge e chiar mişto…

[22:44] mişto mişto, chiar merge. rămâne aşa deocamdată, e funcţional chiar dacă nu e exact ce voiam eu – sculptez în cod mai târziu :D

m-au invitat nişte prieteni şi m-am dus, cu ei cu tot, ieri pe la 7 seara.

ceainăria – mişto.  o atmosferă d-aia plăcută, intimă, în care foarte probabil te simţi bine indiferent de gusturile pe care le ai. ceaiu’ ales de mine foarte mişto, o-ncântare – “putere” ;)) citeşte restu’ »

silvery, adorable blossom

angel of beauty thou art

only thine presence could ransom

mine soul from lonely rampart

(to be continued…?)

________

primul vers mi-a venit în minte acum câteva zile şi de atunci l-am tot afişat la status ca pe ceva foarte interesant de care eram mândru ;))

azi (19 feb) pur şi simplu m-a pocnit cheful să găsesc o continuare. cu ea în gând n-a fost deloc greu…

chemarea… oare…?

de azi m-apuc să strâng pe blog chestii de pe la alţii. e un lucru bun având în vedere că va lua un pic focusului blogului de pe mine deci nu va mai fi un blog atât de egoist :)) citeşte restu’ »

1) mişto feisbuc ăsta, azi mi s-a întregit lista cu încă 2 colegi de liceu, colegi cu care de când am terminat a 12-a n-am mai păstrat legătura.

2) mă simt foarte liber zilele-astea, nu ştiu de ce… probabil mi-a fost pompat în sânge un pic mai mult din hormonul care dă sentimentul libertăţii ;)) (sau poate m-am debarasat eu de nişte griji… sau ambele?) citeşte restu’ »

zice Diana arătând spre un sticker ilustrând un ursuleţ. nu, “mimimi” nu vine de la “mor, mor, mor!” – Diana ştie de mult că “mor, mor!” e “mor, mor!”. ei bine, Diana a învăţat de curând diferenţa între un ursuleţ mare (unul de pluş de exemplu) şi unul… mic :D

________

*nepoţica mea în vârstă de un pic** peste 2 ani

**2 luni şi 7 zile :d

de ceva timp am zis c-o să încep să cercetez minuni. ieri a fo’ ziua cea mare. am început să “investighez” o primă minune. aparent minune. mă rog, până la proba contrarie.

ieri, pentru a n-a oară, am făcut o vizită lui nae danciu*, 98 ani, prezbiter în biserica luterană din strada badea cârţan. îmi mai povestise o dată ceea ce redau mai jos însă acum a sunat totul foarte diferit, pentru că… între timp urechile mele deveniseră mai critice…

citeşte restu’ »