aşa înţeleg cunoaşterea
În ultimul timp mi-am imaginat cunoaşterea ca pe un proces prin care îmi lărgesc spaţiul în care mă pot mişca dpdv intelectual. Pentru aceasta folosesc cunoştinţe, le numesc elementare, care pot fi adevărate sau false în raport cu Absolutul (presupunând că există unul). citeşte restu’ »
un pas înainte…
spuneam deunăzi că m-apuc de citit “creştinismul redus la esenţe” a lui C. S. Lewis. ei bine, am găsit-o în biblioteca noastră şi m-am pus pe treabă. am sesizat pe rând câteva lucruri:
1) ediţia* pe care o am în mâini e extrem de proastă (vorbesc atât despre calitatea tiparului cât şi despre cea a traducerii), fapt care mi-a încetinit un pic ritmul lecturării
2) semăn destul de mult cu scriitorul** citeşte restu’ »
bondage breaker
am terminat-o azi si ma simt mai bine decat atunci cand am inceput-o, pentru ca
1) mi-am mai recapatat un pic din credinta in lumea nevazuta – nu se poate ca lucrurile pe care le descrie cartea aia sa nu fie adevarate: daca nu sunt adevarate atunci neil anderson fie
- nu e in toate facultatile mintale (imposibil pentru ca se leaga toate mult prea logic), fie
- e foarte destept şi urmăreşte nişte interese (sigur, se poate să urmărească nişte interese şi dacă ceea ce scrie este adevărat)
[2:36@17.3.10] ehee, la acest subpunct e ceva de discutat…
dacă lumea nevăzută nu există, ce interes ar avea deci anderson să câştige cât mai mulţi cititori? venituri din vânzarea câtorva cărţi “ezoterice”? poate. dar acolo el dă nişte “reţete” clare care, urmate întocmai, ar oferi sănătate mentală cititorilor afectaţi (vorbesc dpdv al scepticilor). ori dacă ce scrie el nu e adevărat, minciuna ar ieşi repede la suprafaţă – cititorii despre care vorbesc ar rămâne în continuare cu problemele lor amare, iar cărţile sale nu ar avea succes, deci venituri din drepturi de autor ioc.
ar mai fi o posibilitate: reţetele sale au succes, dar nu pentru că reflectă realitatea ci datorită unui soi de autosugestie sistematică elaborată minuţios pe fundamente presupus adevărate (biblia). am nevoie în continuare de ceva care să-mi convingă mintea că nu e la mijloc nici un fel de autosugestie, că sistemul nu e “singular”, că nu se repară totul de la sine. mai bine spus, încă am nevoie, pentru că intelectu’ meu prăfuit înclină mult mai mult acum către “biblia e adevărată”.
2) mi-am dat seama ca o data ce lumea nevazuta exista, eu nu sunt doar o mica piesa neinsemnata pe o tabla de sah cu inca 7 miliarde de piese ci unul dintre pionii cu care, chiar daca pe langa mine mai sunt atatia, Dumnezeu poate duce la capat o schema complexa – asta in cazul in care nu fac pe nebunu’
o sa continui sa-mi fac tema restanta si poate, doar poate, voi iesi din bucla in care-am intrat. pan’ atunci ii zic un “merci” domol domnului anderson.
[2:57@17.3.10] …şi un “see ya soon” lu’ Lewis. abia aştept…
[10:54@13.7.10] cam mult accent pus pe sentiment…
misc
1) mişto feisbuc ăsta, azi mi s-a întregit lista cu încă 2 colegi de liceu, colegi cu care de când am terminat a 12-a n-am mai păstrat legătura.
2) mă simt foarte liber zilele-astea, nu ştiu de ce… probabil mi-a fost pompat în sânge un pic mai mult din hormonul care dă sentimentul libertăţii ;)) (sau poate m-am debarasat eu de nişte griji… sau ambele?) citeşte restu’ »
vindecat de tbc?
de ceva timp am zis c-o să încep să cercetez minuni1. ieri a fo’ ziua cea mare. am început să “investighez” o primă minune. aparent minune. mă rog, până la proba contrarie.
ieri, pentru a n-a oară, am făcut o vizită lui nae danciu*, 98 ani, prezbiter în biserica luterană din strada badea cârţan. îmi mai povestise o dată ceea ce redau mai jos însă acum a sunat totul foarte diferit, pentru că… între timp urechile mele deveniseră mai critice…
- [11:01@17.05.2010 edit] mai bine spus”experienţe supranaturale” – am revenit cu specificaţia asta pentru că azi noapte mi s-a întâmplat ceva care, dacă ar fi câtuşi de puţin supranatural, nu ar cădea în categoria “minunilor” (asta pentru că de obicei când spunem “minuni” ne gândim în general la o rezolvare miraculoasă a unei probleme, la o trecere miraculoasă de la >mai rău< la >mai bine<) [↩]
mă mai găseşti pe