teo.ecsu.info

[despre mine]

sunt uşor impresionabil… avantaj şi dezavantaj… mai degrabă dezavantaj cred… nu ştiu…

[despre blog]

o nouă regulă (as of 2010-08-23,01:52 am): încerc să nu amestec stilurile şi gândurile. încerc să mă las de artă, cel puţin aici. nu o las neapărat de tot însă suficient cât să se distingă mesajul – ajung la concluzia că e mai important să transmit un mesaj, concentrându-mă şi pe tine şi pe mine, decât să transmit ambiguităţi într-un ambalaj artistic care să mă reprezinte (tot ambiguu) doar pe mine. bine, poate te-ai regăsi şi tu pe-acolo dar rămâne ambiguitatea. şi, let’s face it, e cam peste tot în artă. ori, cel puţin atunci cînd „viaţa îţi întinde un examen”¹ ai nevoie de certitudini! citeşte restu’ »

1. furat din motto-ul Fitzuica :P [↩]

nu e caldă informaţia da’ sunt calde clipurile încărcate pe youtube :D

da, deci marţi am fost acasă la Brian¹ şi am asistat la o lecţie practică de sudură live. Bob, elevu’ lui, e un taximetrist care în timpu’ liber se “dă” cu motocicleta şi care îşi doreşte foarte mult ca într-o zi, poate după ce iese la pensie,  să-şi construiască singur un motor [ asta fiind ceea ce-l motivează destul de mult să înveţe sudură profi, plus că a stricat vreo două motoare până acum şi cu nişte aptitudini din astea în CV poate, doar poate, le-ar fi putut reface ;)) ] citeşte restu’ »

1. socru’ lu’ Marta – sor’mea cea mai mare; Brian a  lucrat ca fierar şi apoi sudor profesionist; dacă am înţeles bine, în ultimii 20 de ani de lucru a predat sudură în atelierele colegiului Prospects [↩]

[către cei care se simt(e) ]

încetează măi frate să mai enervezi masele de prin listele de mess cu mesaje cerşind voturi şi clickuri pentru eu ştiu ce ferrari sau palat pe marginea mării – nu de alta da’… pur şi simplu mi se face silă. asta nu-mi arată decât că eşti suficient de egoist ca să pierzi din vedere faptul că enervezi lumea cu masurile tale prin care parcă reuşesc să-ţi văd ochii strălucind de lăcomie. citeşte restu’ »

mai ales în prima parte a articolului de pe blogul Akianei. daţi-i o citire măcar pe diagonală :P

tocmai am terminat de editat, atât cât mă pricep şi io, peste 1000 de poze făcute de MAC-prietenii mei în timpul MAC 2009. realizarea asta adaugă şi ea la sentimentul de libertate de care povesteam aici.

mişto mac 2009, mişto mac-prietenii mei – majoritatea pozelor ăstora vor deveni adevărate fotografii mai târziu, amintiri plăcute ale unor (noi) începuturi…

o să fac cândva o selecţie şi o să pun şi aici câteva. până atunci însă, noapte bună!

am “pe mâna mea” relativ multe chei şi-mi place asta. de obicei dacă cineva are multe chei înseamnă că cei care îi încredinţează cheile îl consideră un om de încredere. sunt însă cu adevărat un om de încredere?

e mişto că am în lista de mess 566 de persoane ( din care netul ar fi 566 minus vreo 10 pe care nu le cunosc şi 100 de dubluri – persoane care îmi apar în două sau mai multe dintre facebook/gmail şi yahoo). mişto că am mereu cu cine vorbi lucruri mai mult sau mai puţin importante. descopăr în ultimu’ timp însă un dezavantaj: cu cât e mai plină lista, cu atât identific mai greu persoane cu care aş vorbi ceva dacă aş conştientiza că sunt “la taste”… un pic generalizat, “cantitate, calitate”

ce chestie, despicând un pic gându-n paişpe am realizat că am ajuns să urăsc zăpada nu pentru faptul că trece prin forma aia fleoşcăită până se transformă în apă şi nici pentru că… e udă (mai ales când se topeşte) ci pentru că e în bucureşti! iaaaac! praf care o face maro, excremente (cvasi-)camuflate, asfalt care nu lasă pământu’ s-o înghită, asfalt prost turnat care n-o lasă să meargă nici în canalizare, canalizare înfundată – dacă zăpada reuşea cumva să bată atâta drum… citeşte restu’ »

dacă merge e chiar mişto…

[22:44] mişto mişto, chiar merge. rămâne aşa deocamdată, e funcţional chiar dacă nu e exact ce voiam eu – sculptez în cod mai târziu :D

de azi m-apuc să strâng pe blog chestii de pe la alţii. e un lucru bun având în vedere că va lua un pic focusului blogului de pe mine deci nu va mai fi un blog atât de egoist :)) citeşte restu’ »

1) mişto feisbuc ăsta, azi mi s-a întregit lista cu încă 2 colegi de liceu, colegi cu care de când am terminat a 12-a n-am mai păstrat legătura.

2) mă simt foarte liber zilele-astea, nu ştiu de ce… probabil mi-a fost pompat în sânge un pic mai mult din hormonul care dă sentimentul libertăţii ;)) (sau poate m-am debarasat eu de nişte griji… sau ambele?) citeşte restu’ »